Skip to content

Biblioteca Publică Municipală "Gala Galaction"

Roșiorii de Vede

dr. Dan BRUDA?CU

Recent, am primit, din Israel , de la poetul ?i omul de cultur? Solo Juster, una dintre cele mai reprezentative figuri ai elitei literare de limb ? romn? din ?ara respectiv?, o plachet? de versuri intitulat? Lauda ploii. Poeme, ap?rut? la editura Autorului REHOVOT n 2010.

Placheta con?ine 23 de texte, extrem de diferite ca formul? poetic?, trecnd de la poemul propriu-zis la catren sau haiku, cu o dezinvoltur? ce scoate n eviden?? deplina st?pnire a mijloacelor estetice ?i poetice de care este capabil autorul.

Solo Juster, relativ pu?in cunoscut n mediile literare din ara noastr[, deoarece e plecat din Romnia de o jum?tate de secol, este, dup? cum am spus, o personalitate extrem de complex? ?i autentic? a elitei culturale de limba romn? din Israel. Din 1966 s-a remarcat ?i n domeniul presei literare, prin publica?ia din p?cate efemer? Lumea magazin, cu o existen?? de doar 18 s?pt?mni. Dar, de un sfert de secol, coordoneaz? ?i asigur? func?ionarea, mpreun? cu distinsa sa so?ie, Mariana Juster, a cenaclului literar de limb? romn? PUNCT ?i a bianualului cu acela?i nume, care func?ioneaz? ?i n prezent.

La realizarea unor numere memorabile ale acestei prestigioase publica?ii de cultur? ?i literatur? romn?, ?i-au adus contribu?ia to?i scriitorii evrei de limb? romn? importan?i ai momentului, tr?itori fie n Israel, fie peste hotare n ??ri cum ar fi Canada, Belgia, S.U.A., Romnia etc.

Ca om, nonagenarul Solo Juster are o biografie care impune respect ?i care ne demonstreaz? c? a nfruntat, cu demnitate ?i mult curaj, efectele deciziei demne ?i temerare, luat? n anul 1957, de?i i se anun?a o carier? extrem de profitabil? n ?ar?, la calitatea de membru de partid. n 1960 reu?e?te s? ajung? n Israel, mpreun? cu so?ia ?i fiica sa, unde, o vreme, lipsurile ?i neajunsurile din Romnia continu? f?r?, ns?, a-l descuraja vreodat?. Solo Juster este, pn? n prezent, autor a 12 plachete de versuri (13 cu cea de fa??), care l-au impus n aten?ia cititorilor ?i criticii de specialitate, att din Israel, ct ?i de peste hotare, aducndu-i, implicit, o binemeritat? recunoa?tere interna?ional?. Este ?tiut faptul c?, n 1999, domnia sa primea premiul interna?ional acordat n cadrul Festivalului de poezie Lucian Blaga de la Cluj-Napoca, iar n 2005, prestigiosul premiu literar ARTZI, conferit la Tel Aviv .

Ca ?i n majoritatea poemelor din plachetele anterioare, temele predilecte ale poetului r?mn cele legate de cuvnt, de misterele existen?ei, de via?? ?i iubire, de familie, dar ?i de greu definitul univers de dincolo. Poetul face, nc? o dat?, dovada, prin aceast? nou? plachet?, a sensibilit??ii ?i lirismului, completnd ?i mbog??ind spa?iul s?u liric n care gravitatea ?i ironia benign? sunt adeseori prezente n acla?i text poetic.

Ca marea majoritate a creatorilor, are totu?i cteva ?inte lirice pe care nu dore?te s? le rateze, dar are, n acela?i timp, ?i nedumeriri existen?iale care confer? textelor sale poetice o sporit? aur? de interes pentru cititori.

Ceea ce mi se pare un gest de o noble?e aparte este faptul c?, n cuprinsul acestei noi plachete, se num?r? ?i un haiku dedicat memoriei lui Alexandru Mirodan, cel de curnd plecat n lumea de dincolo, dar care marcheaz? un moment nsemnat n istoria ?i cultura israelien? de limb? romn?.

Ceea ce te impresioneaz? n urma lecturii acestei plachete este sentimentul tinere?ii spirituale a poetului nonagenar Solo Juster, ca ?i pofta sa ludic? ?i de via??. Fiecare dintre cele 23 de texte, ntr-o splendid? limb? romn?, sunt tot attea mesaje impresionante ale lui Solo Juster de iubire fa?? de limba ??rii n care s-a n?scut ?i s-a format ca om ?i admirabil creator.

Dr. Dan BRUDA?CU

Recent, la Editura Casa C?r?ii de ?tiin?? din Cluj-Napoca, cunoscutul ziarist ?i prozator Viorel CACOVEANU a tip?rit romanul nvin?ii, carte cu totul singular? n peisajul prozei romne?ti a ultimelor decenii.

Cartea difer? de alte romane ?i datorit? caracterului s?u documentar, autorul propunndu-?i s? abordeze, tema dintr-o alt? perspectiv?, de?i romanesc?, totu?i lipsit? de edulcor?ri sau abord?ri siropoase, ceea ce o men?ine, de la prima la ultima sa pagin?, tot timpul, n aten?ia cititorului.

Autorul, de?i nu este un om al locului, dore?te s? prezinte, de o manier? mai exact?, obiectiv? ?i precis?, celebrul caz ?u?mann. n ultimii aproximativ 35 de ani, subiectul a mai atras aten?ia ?i altor autori, fie par?ial, fie complet. Astfel, Constantin CUBLE?AN, n vol. I al romanului Un anotimp pentru fiecare. Sezonul crinilor ro?ii, ap?rut la Editura Dacia din Cluj-Napoca, n 1985, evoc? impactul avut n zon? de cazul ?u?mann, cu trimitere direct? la suferin?ele n propria sa familie. Detalii interesante ?i inedite cuprinde ?i monografia Poieni. Spa?iu, istorie ?i spiritualitate, volum ap?rut, n 2003, la Casa C?r?ii de ?tiin?? ?i avndu-i ca autori pe Nicolae ?TEIU ?i Gheorghe NEGRU.

Cea mai tulbur?toare m?rturie despre ceea ce a nsemnat cazul ?u?mann pentru locuitorii zonei R?chi?ele, poate fi g?sit?, ns?, n volumul Cazul ?u?mann n judecata r?chi?enilor, avndu-i ca ?i coordonatori pe Teofil R?CHI?EANU ?i preotul Teodor BOC, volum ap?rut la Casa de Editur? Napoca, n 2005.

Credem c? VIOREL CACOVEANU a cunoscut toate aceste lucr?ri, care l-au ajutat s? refac? n mod veridic ?i credibil atmosfera terifiant? din perioada descris?.

mi aduc aminte c?, la apari?ia volumului semnat de Teofil R?CHI?EANU ?i Teodor BOC, o serie de anonimi au s?rit rapid la gtul poetului R?chi?eanu, acuzndu-l c? a ncercat s? mistifice adev?rul ?i s? aduc? atingere memoriei celui pe care ei l-au considerat un erou. Abordarea lui VIOREL CACOVEANU este mult mai curajoas?, pentru c? el, nefiind nregimentat n sau tributar fa?? de vreo orientare politic?, ideologic? sau doctrinar?, ?i propune ?i reu?e?te s? arate lucrurile n adev?rata lor lumin?, sco?nd la iveal? nu fapte eroice, ci crime odioase s?vr?ite, la comanda ?i din ini?iativa direct? a lui ?u?mann de cei care l-au urmat n demersul s?u.

VIOREL CACOVEANU este necru??tor, ca un chirurg, care de?i ?tie c? opera?ia pe care urmeaz? s? o fac? poate fi extrem de dureroas?, dar, convins de juste?ea actului s?u, opereaz? cu snge rece, nel?sndu-se influen?at de nici un context. Aceasta ?i pentru c? VIOREL CACOVEANU are un singur obiectiv, ca om ?i scriitor: slujirea adev?rului, indiferent ct de crud sau deranjant ar fi el, inclusiv pentru memoria celui considerat pn? de curnd un adev?rat erou.

Spre deosebire de formulele v?dit aservite unor interese doctrinare ?i ideologice folosite pn? acum pentru prezentarea acestui caz, Viorel CACOVEANU vrea s? i ajute pe contemporanii ?i urma?ii s?i s? n?eleag? ?i contextul ?i factorii interni sau externi ce au contribuit la declan?area unor astfel de situa?ii dramatice. Chiar dac? nu o declar? n mod explicit, Viorel CACOVEANU face vinovat? de suferin?ele ?i dramele tr?ite de grupul ?u?mann ?i de alte grupuri similare din ntreaga ?ar?, inclusiv propaganda american? ?i cei care s-au aflat n spatele ei, care au n?elat speran?ele a milioane de romni angaja?i cu trup ?i suflet n stoparea procesului comuniz?rii ??rii, dar care, cu mult snge rece ?i cinism, i-au abandonat, de?i ?tiau c? to?i ace?tia se afl? ntr-o situa?ie f?r? ie?ire, urmnd fie s?-?i piard? via?a, fie s? cunoasc? calvarul gulagului comunist. n acela?i timp, ns?, ntr-un fel foarte singular, Viorel CACOVEANU arat? c? multe dintre dramele tr?ite de romni n perioada respectiv? s-au datorat faptului c? n organismele represive ale regimului comunist s-au aflat foarte mul?i reprezentan?i ai unor minorit??i etnice, mul?i dintre ei nefiind n stare a vorbi clar ?i coerent limba oficial? de stat. Evident, subliniaz? autorul, c? pentru ace?tia erau mult mai important? ob?inerea stabilit??ii ?i lini?tii pentru st?pnii lor de la Moscova, dect s? apere interesele acestui popor, hot?rt s? se opun?, sub orice form?, inclusiv cea armat?, exceselor ?i politicii destructive ale noului regim, dar ?i abuzurilor ?i crimelor s?vr?ite de reprezentan?ii lui. Se g?sesc n romanul nvin?ii al lui Viorel CACOVEANU ?i unii reprezentan?i de etnie romn? n organismele de partid ?i securitate, fa?? de care ncearc? o n?elegere ?i chiar scuz?, considerndu-i, pe nedrept, n opinia mea, mai degrab? victime ale sistemului n care func?ionau dect autori ai unor ini?iative punitive ?i absurde la adresa ??ranilor revolta?i din zona R?chi?ele.

Spuneam anterior c? avem de-a face cu un roman atipic, pentru c?, n cea mai mare parte a sa, eroii ?i faptele prezentate nu sunt rodul imagina?iei scriitorului, ci sunt detectabile n plan real sau n documentele oficiale r?mase n arhive ?i colec?ii. Viorel CACOVEANU reface, cu o minu?ie de fin ?i abil artizan , ntregul parcurs al activit??ii grupului ?u?mann, ar?tnd, cu o precizie mai degrab? de cercet?tor, dect de scriitor, fiecare moment din desf??urarea evenimentelor. El surprinde cu fine?ea scriitorului rafinat nuan?ele care contribuie la prezentarea atmosferei complexe ?i dramatice, att din R?chi?ele, ct ?i din interiorul grupului ?u?mann. De?i ?tim cu precizie c? to?i membrii acestui grup sunt persoane reale, care au tr?it la R?chi?ele ?i zona Apusenilor, avem impresia c? unele din faptele prezentate, datorit? bestialit??ii lor greu de acceptat, ar fi doar rodul unei fantezii extraordinar de bogate. Autorul urm?re?te, parc? cu un obiectiv cinematografic, fiecare clip? ?i ne poart? ntr-o suit? fireasc?, printr-o abil? schimbare de planuri, prin toat? aceast? poveste plin? de dramatism ?i cu un tragism aproape antic.

Spre deosebire de to?i cei care au v?zut exclusiv componenta eroic? a lui ?u?mann ?i a grupului s?u (component? pe care noi nu o contest?m) Viorel CACOVEANU vorbe?te, ns?, ?i de naivitatea ?i de credulitatea, dar ?i de crimele cu snge rece dispuse de ?u?mann, att mpotriva propriilor lui colaboratori, ct ?i a unora dintre cons?tenii lui.

Dincolo de eroismul incontestabil al demersului grupului condus de ?u?mann de a se opune comuniz?rii ??rii ?i transform?rii ei ntr-o provincie a Imperiului Sovietic, r?mn, ns?, ?i crimele odioase ?i gratuite pe care acesta le-a s?vr?it ?i care impun o reconsiderare obiectiv? ?i nesentimental? a acestui eveniment pentru a nu face posibil? apari?ia unor fal?i eroi, cu minile p?tate de sngele unor oameni nevinova?i. Pentru c? autorul are curajul s? afirme: La drept vorbind, adev?rata rezisten?? au f?cut-o ??ranii nevinova?i din R?chi?ele, prin?i ntre dou? fronturi al fugarilor ?i al statului democratic - devenind eroi ai acelor vremuri de trist? amintire.

Tot el mai conchide, tot cu mult? ?i vizibil? am?r?ciune, c?: atunci, n anii 50, nimeni n-a c?tigat nimic, nici fra?ii, nici securi?tii. A fost un r?zboi ntre nvin?i, f?r? nving?tori. Omenirea c?tig? mereu bog??ii, dar pierde ntotdeauna pacea.

Consider?m c? noua carte a lui Viorel CACOVEANU este una excep?ional?, care este util? de citit att ca roman de fic?iune, ct ?i ca document relevant al anilor 50 ai dramaticului secol XX. Credem cu convingere c?, orice cercet?tor care se va apleca n viitor asupra acestei perioade, nu poate evita lectura acestei c?r?i, dac? dore?te o n?elegere obiectiv? ?i realist? a evenimentelor ce au marcat-o.

Cel mai faimos manuscris medieval occidental anluminat din colec?ia bibliotecii ?i totodat? din Romnia este un fragment de evangheliar latin pe pergament din anul 810. (MS II.1). Din punct de vedere paleografic ?i stilistic, manuscrisul integral, un tetraevangheliar, apar?ine seriei de ?apte evangheliare ale ?colii de curte / Schola Palatina / de la Aachen, realizate la comanda lui Carol cel Mare (768-814). Manuscrisul este pe drept cuvnt celebru att prin calitatea excep?ional? a ilustra?iei, ct ?i prin faptul, nu mai pu?in celebru, c? a fost scris integral cu cerneal? de aur.

n literatura de specialitate din Occident, manuscrisul este recunosccut sub numele Das Lorcher Evangeliar, pentru c?, dup? moartea mp?ratului, manuscrisul a ajuns n proprietatea m?n?stirii benedictine Sfntul Nazar din Lorsch. Cu pu?in timp naintea desfiin??rii m?n?stirii (1556), biblioteca nc? bogat? a benedictinilor din Lorsch este adus? la Heidelberg ?i integrat? bibliotecii de curte /Biblioteca Palatina/. n 1623, ntreg patrimoniul Palatinei va lua, la rndul s?u, drumul Romei spre a fi incorporat? Bibliotecii Apostolice Vaticane.

Manuscrisul mp?r???e?te soarta ei dar ajunge par?ial la Roma (partea a 2a:, Pal. Lat. 50). Despre partea nti nu se ?tie nimic vreme de dou? sute de ani. La nceputul secolului al XVIII-lea, ambele p?r?i se aflau la Roma, ns? numai partea a doua la Vatican. La mijlocul secolului al XVIII-lea, partea nti a manuscrisului apar?ine bibliotecii arhiepiscopului Vienei, Christoforo Migazzi (1714-1803) iar n 1782 , prin achizi?ie, devine proprietatea episcopul Transilvaniei, Batthyny Ignc. Leg?tura original?, din filde? ?i aur sculptat, se p?streaz? la Victoria and Albert Museum din Londra ( coperta 1, Solttikoff-Webb Collection, inv. 138-1866, achizi?ie din anul 1866) ?i la Museo Sacro al Vaticanului (coperta 2, 1623). Exist? dou? facsimiluri ale manuscrisului ntegral care au fost realizate din ini?iativ? german?, la Mnchen n 1967 ?i la Lucerne n 2000.

n literatura de specialitate maghiar? ?i romn?, fragmentul de la Alba Iulia este cunoscut ?i sub numele Codex aureus. Fragmentul de la Alba Iulia num?r? 111 file [= 222 pagini] n folio , forma regalis, de 365×265 mm. Textul este scris pe dou? coloane cu 31 de linii n caractere unciale (uncialis) ?i cu cerneala de aur. nceputurile capitolelor sunt scrise cu unciale de culoare ro?ie. Pentru formulele de nceput ?i finale ale capitolelor introductive ?i ale textelor introductive ale evangheliilor s-a folosit scrierea capital? (capitala elegans).

Decorarea p?r?ii de la Alba Iulia este surprinz?tor de bogat? ?i exemplar?: 101 file de text (202 pagini) cu chenare policrome, 12 pagini ale canoanelor, patru tablouri: portretul evanghelistului Matei (p. 26), Marcu (p. 148) portretul Mntuitorului (Majestas Domini, p. 36) ?i un frontispiciu miniat reprezentnd genealogia lui Iisus (p. 27). Se adaug? paginile cu scriere ornamental? de la nceputul evangheliilor, n special, Cornucopiae (p. 37), de la nceputul Evangheliei dup? Matei.

n acest manuscris, ca ?i n toat? produc?ia ?colii de curte, se mpletesc tradi?iile artei anglo-irlandeze cu cele franco-germane ?i bizantine, arta carolingian? marcnd trecerea de la arta abstract-ornamental? tradi?ional? a popoarelor nordice spre arta cu exprimare mai limpede, mai umanizat? a artei bizantine ?i mediteraneene, explicabile prin renodarea rela?iilor cu Bizan?ul n timpul lui Carol cel Mare.
Sursa: Biblioteca Na?ional?

mi aduc aminte ca la www .comunicatedepresa.ro/ www .comunicatedepresa.ro/ www .comunicatedepresa.ro/onu/” title=”ONU”>onu /” title=”ONU”>onu /” title=”ONU”>ONU moment dat, exaspera?i de Ceea ce li se ntmpla, scriitorii rom ni ?i-au Propus sa iasa din anonimat, propunnd cteva Manifest?ri de ngrijire chiar daca nu excelau prin insolit, aveau sor?i de izbnd?. Este vorba despre lecturi publice, activitatea ntrerupt? cteva decenii, dar nici azi nu prea grea?? de cititori, Prezentarea personalit??ii lor artistice n revistele culturale …. Adev?rul e ca nu sa formulat ONU coerent de program, ?innd cont de specificul Psihologic al cititorului nostru. Drept urmare, nceput ONU PROMITATOR dup? oarecum, ini?iativele s-au stins. Cu Att mai mult e de luat n seam? consecven?a cu grij? Revista “Caligraf” ofera spa?iu rubricii “S? ne cunoastem scriitorii”, de ngrijire n nr. 1, ianuarie 2010, ni-l Prezint? PE Florentin Popescu., Poet, eseist, critic literar, o prezen?? neobosit? in presa cultural? a vremii. n cartea sa. “Un Mesteac?n ratacit n Cmpie” (2007) Scriitorul m?rturisea: “Cuvntul tip?rit ma fascinat din Primii ani , inca de pe vremea Cnd invatam la scoala din satul natal, Lera. Acolo nu veneau mult ziare si reviste. Abia daca le puteai num?ra pe degetele de la o singura mana. Dar Culorile ?i textele lor m? atr?geau n mod deosebit … “. (L.C.)

Biblioteca Publica Municipala “Gala Galaction”, institutie publica subordonata Consiliului Local Rosiorii de Vedea obtinut-in urmapropunerii de sponsorizare din data de 16.11.2010- la sfarsitul anului 2009, o sponsorizare de 5.500 eur, de la raiffeisen bank SA.Suma obtinuta a fost folosita pentru dotarea tehnica a sectiilor bibliotecii si pentru completarea, dezvoltarea si innoirea colectiilor, astfel au fost achizitionate 2 laptop-uri; un video-proiector; BIBLIS-software de biblioteca, pentru imbunatatirea si automatizarea urmatoarelor activitati pentru public : cotarea cartilor, clasificarea zecimala universala, intocmirea catalogului alfabetic, catalogului sistematic, catalogului tematic,evidenta cititorilor, evidenta documentelor imprumutate si pentru accesarea online a serviciilor BiblioteciiMunicipale “Gala Galaction”;peste 800 de documente specifice de biblioteca, dint toate domeniile stiintei si cunoasterii , pe diferite suporturi informationale.
Suma toatal, obtinuta in urma sponsorizarii RAIFFEISEN BANK SA,a fost de 23.131,35 RON, din care 12.617,10 RON au fost folositi pentru achizitia de carte, iar 10.514,25 RON pentru dotarile tehnice.

Biblioteca Jude?ean? Marin Preda a organizat ieri, 22 aprilie 2009 , Simpozionul dezbatere Bibliotecarul, ntre misiune ?i pasiune, la care au participat bibliotecari din bibliotecile publice din jude?ul Teleorman, dar ?i reprezentan?i ai autorit??ilor locale n subordinea c?rora func?ioneaz? acestea. Simpozionul marcheaz? Ziua Bibliotecarului din Romnia, care coincide pe plan interna?ional cu Ziua interna?ional? a c?r?ii ?i a drepturilor de autor.
Potrivit bibliotecarului Nicoleta Alexe, metodist n cadrul Bibliotecii Jude?ene Marin Preda, bibliotecari din bibliotecile comunale ?i or??ene?ti au sustinut  comunic?ri legate de activit??ile specifice.
CONSILIUL JUDE?EAN TELEORMAN
PRIMARIA MUNICIPIULUI ALEXANDRIA
CENTRUL JUDE?EAN DE CONSERVARE  ?I PROMOVARE
A CULTURII TRADI?IONALE TELEORMAN
 
V? f?cem cunoscut c?., Festivalul na?ional de muzic? u?oar? romneasc? Ghiocelul de aur, se va  desf??ura n zilele  de 27- 30 aprilie 2009 la Alexandria. Program de desf???rare a festivalului:
-         27  aprilie, ora 12. 00 preselec?ia candida?ilor, la sediul Centrului Jude?ean de Conservare ?i Promovare a Culturii Tradi?ionale Teleorman, municipiul Alexandria, str. Ion Creang? 52-54
-         28 aprrilie, repeti?ii cu orchestra, la sediul CJCPCT;
-         29 aprilie 2009 , ora 19. 00 concursul candida?ilor, la Casa de Cultur? a Sindicatelor din Alexandria;
-         30 aprilie, ora 19. 00 Gala laurea?ilor.
-         concuren?ii sunt obliga?i a transmite la sediul CJCPCT Teleorman din Alexandria, str. Ion Creang? 52-54, pn? la data de 20 aprilie, partiturile pieselor care vor fi prezentate n concurs, nso?ite de o caset? audio sau CD  cu negativul acestora.
Prezentator: Gabriel Arge?eanu
Alte date suplimentare se pot ob?ine la telefon 0247311217, sau 0347804482, tel  si fax, referent  Crnaru Iuliana.
 
 Director,
prof. Timotei Stuparu
C?r?i noi:
Aeronautica si aeronave

                        Avioane Reactive in culorile Fortelor Aeriene Romane- Autorii :dr. ing. Cristian Craciunoiu,cdr. Andrei Berescu, Serban Ionescu …, Ed. MODELISM, Bucuresti

            Aparitia avioanelor reactive in tara noastra a insemnat un salt tehnologic urias si astazi, la 45 de ani de la prima lor aparitie pe cerul Carpatilor, veteranii ar trebui sa scrie aventura lor, sa-si adune fotografiile si povestile. 
           Noi nu facem decat o modesta trecere in revista a tipurilor de avioane si a caracteristicilor lor, folosind de cele mai multe ori articole care au aparut de-a lungul timpului. In spatele desenelor si fotografiilor asteapta arhivele si miile de destine, lacunar consemnate in rapoarte.

                        Aeronautica Romana in al Doilea Razboi Mondial Autorii: dr. ing. Cristian Craciunoiu, Jean Louis Roba …, Ed. MODELISM, Bucuresti

            Lucrarea Aeronautica Romana in cel de-al Doilea Razboi Mondial aduce numeroase elemente de originalitate in literatura de aviatie romaneasca si chiar europeana. Nu sunt prezentate numai actiunile de lupta ci si uniformele, decoratiile, tipurile de avioane, camuflajul si imatricularile, superstitiile, desenele de pe avioane, cantecelesi tot cea ce ii transforma pe luptatori in oameni.Multe dintre capitolele acestei adevarate minienciclopedii vor deveni candva lucrari de sine statatoare si contributii la gloria aripilor romanesti.
 

            Drept. Jurisprudenta.

                        Transporturi Interne si Internationale -Autorii: prof.univ.dr. Ilie Budica, Ec. Andrei Popescu, Ed. Universitaria, Craiova, 
            Aceasta carte se adreseaza, atat studentilor facultatilor de stiinte economice , cat si managerilor si oamenilor de afaceri care se confrunta permanent cu problemele deplasarii marfurilor in timp si in spatiu. 
            Scopul acestei lucrari este acela de a evidentia componentele sistemului de transport, atragand atentia asupra complexitatii deosebite a relatiilor care se stabilesc in legatura cu aceasta activitate  esentiala a economiilor nationale si a celei mondiale.

                        Transporturi, Expeditii si Asigurari Internationale -Autorii: Ion Stancu, Andreea Bocean, Editura Universitaria Craiova, Craiova

            In cele treisprezece capitole ale lucrarii am inclus intreaga problematica a transporturilor interne si internationale, acordand o atentie deosebita activitatilor specifice ale transportului de marfuri  ( rutier, feroviar, naval, aerian), reglementarilor juridice si comerciale din acest domeniu, infrastructurii si logisticii transportului.            
               Transportul reprezinta o latura a activitatii economice a societatii omenesti, organizata in scopul invingerii distantelor. Transportul nu este un scop in sine, ci un mijloc de realizare a unei multitudini de  scopuri practice.   
                                                                      
Martor

de Nicolas Sarkozy

Traducere din franceza de Vasile Savin, Bartolomeu Constantin Savoiu

Colectie: Biblioteca RAO
Domeniu de editare: Memorialistica, jurnale

ISBN: 978 973 103 284 9
Aparitie: aprilie 2007

 
Prezentare

Nu am intentia sa fac din aceasta carte analiza problemei puterii. Nu pretind sa definesc nici o teorie, s fixez vreo teorema, sa intelectualizez vreo experienta. Doresc numai s povestesc o viata n care ambitia de a crea joaca un rol important. (…) Caracteristica societtii noastre este absenta sperantei, pe cnd scopul politicii este de a-i da o speranta. Refuz fatalitatea. Cuvntul n sine, ideea si consecintele ei nu le pot suporta. Attia oameni au renuntat deja. Au renuntat sa creada ca ziua de mine poate sa fie mai promittoare. Au renuntat la promovarea sociala pentru familia lor. Au renuntat la un viitor mai fericit pentru copiii lor. Energia care subzist n societatea noastra este folosita nu pentru a progresa, ci pentru a te proteja.
(…) Prea multi responsabili politici nu mai au viziune, ntruct nu mai cred n capacitatea lor de a schimba viitorul. Ei confund viziunea cu profetia. Ei cred c li se cere s prezica viitorul, cnd, de fapt, li se cere s-l inventeze. Rolul politicii este de a propune un viitor si de a permite realizarea lui. Iata de ce eu m dedic, iata de ce eu cred nca n vointa si iat ce justifica, n opinia mea, dorinta de a cstiga cele mai nalte responsabilitti. A construi si a iubi? Ar putea fi o promisiune.
Pentru mine nseamn o viat. Viata mea.
nicolas sarkozy

 
 
Labirintul
de Kate Mosse

Traducere din engleza de Monica Serban
Editura RAO
Colectie : Fictiune
Domeniu de editare : Thriller

ISBN: 978 973 103 210 8
Nr pagini: 640
Format: Legat
Aparitie: mai 2007

 
Prezentare

Iulie 1209: in Carcassonne, o tanara de 17 ani primeste un manuscris misterios de la tatal ei, care sustine ca in aceasta carte se gaseste secretul adevaratului Graal. Desi Alais nu poate intelege cuvintele ciudate si simbolurile pe care acestea le ascund, ea stie ca acum scopul vietii ei este pastrarea secretului labirintului… Iulie 2005: Alice Tanner descopera doua schelete intr-o pestera uitata din Pirineii francezi. Intrigata de simbolul labirintului sculptat in piatra, ea isi da seama ca a tulburat ceva menit sa ramana ascuns. Cumva, o legatura cu un trecut teribil – trecutul ei – a fost descoperita… Un thriller inspirat din legendele si din istoriile catarilor, care urmareste destinele a doua femei despartite de opt secole, dar unite de secretul Graalului.

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X